Cat de importanta este abordarea, in cadrul celei de-a 7-a Conferinta AMSR, a disfunctiilor sexuale feminie, din prisma vietii de cuplu?
Focalizarea discutiilor despre disfunctii sexuale numai pe barbati si numai pe erectie este o eroare.
Din practica clinica, o disfunctie sexuala nu se dezvolta singura, ca un copac intr-o campie, ci intr-un context extrem de larg, multifactorial. Femeia, cuplul – vorbim de cuplurile heterosexuale, ce reprezinta proportia cea mai mare – contribuie foarte mult la diagnosticarea unei disfunctii sexuale, dar, in aceeasi masura, si la provocarea unei disfunctii masculine. Poate fi chiar si un factor de tratament al unei asemenea probleme, cu conditia ca femeia sa nu fie elementul cauzator, desigur. Femeile prezinta disfunctii sexuale, pentru ca si ele au probleme: hormonale, ginecologice, psihiatrice, psihologice, hipertensiune, si  ele lucreaza, au grija cosului zilnic, sufera de influente nocive ca fumatul, consumul de alcool sau droguri, nu trebuie sa limitam discutia la barbati...
Abordarea disfunctiilor sexuale feminine devine o necesitate nu pentru a deculpabiliza barbatii, ci pentru a putea identifica situatiile – si sunt atatea! – in care chiar ele prezinta o disfunctie de sine statatoare.

Care ar fi frecventa disfunctiilor sexuale feminine?
Este greu de cuantificat... Foarte multe disfunctii sexuale feminine sunt usor catalogate ca tinand de domeniul psihosexualitatii. Este foarte greu sa cuantificam scaderea de libido, deficitul de excitatie ori functia orgasmica la femeie. La ora actuala, exista mai multe scoruri simptomatice pentru diferite segmente ale functiei sexuale, numai ca, daca la erectie putem spune ca exista patru grade si ca este usor de cuantificat, daca la ejculare exista un anumit timp de latenta intravaginala, masurabil, daca pentru erectia nocturna se poate face pletismografie, la femeie e foarte complicat.... Aceste scoruri simptomatice, autoadministrate, pot clarifica un pic problema, urmand ca, in functie de unele evaluari ( metabolica, hormonala, etc.), sa se faca eventualele corelatii si sa se poata ameliora anumite probleme. Femeia are, de fapt, cateva particularitati care o definesc: coloratura hormonala, menopauza, care desparte disfunctiile sexuale din perioada activa de cele din perioada postmenopauza, cand are loc o adevarata bulversare, atunci apar si hipertensiunea, diabetul..... La ora actuala, nu exista cifre, statistici, anchete populationale, sa vedem care este situatia, asa ca este foarte dificil sa discuti despre deficientele functiei sexuale feminine.

Exista o nota importanta de subiectivism in definirea disfunctiei sexuale feminine....
Este absolut pitoresc uncaz pe care l-am avut, cu un pacient care a venit si mi-a spus: “ Domnule doctor, sunt impotent!”. I-am raspuns ca era primul barbat care vine si declara sus si tare acest fapt. “Dar ce problema ai?”, l-am intrebat. “Eu ejaculez repede”. “Deci nu esti impotent, ejaculezi repede.... La cat timp ejaculezi?” “Dupa jumatate de ora”. “Pai, stai putin, nu ai nici o problema!” “Nu se poate, sotia mea nu atinge orgasmul”....

E un bun exemplu pentru tema propusa. In ce masura poate interveni medicul?
Toate specialitatile medicale au ocolit sexualitatea.....Ginecologii se ocupa de aparatul genital si de functia reproductiva, dar nu se ocupa de sexualitatea femeii, ceea ce este cu totul altceva. Una este procrearea si patologia aparatului genital feminin si alta patologia sexualitatii. In prezent, exista aceasta anxietate de a avea copii, care genereaza un algoritm de cautare negativ. Femeia innebuneste si face o mie de analize, apare o focalizare sexuala pe perioade reproductive, iar partenerul ajunge impotent, este practic castrat... Cate un pacient imi mai spune: “Sotia mea doreste un copil”... E o modificare a sexualitatii relationale pentru a avea copii. Disfunctia sexuala poate porni de la orice, chiar si de la o dorinta.

In ce masura doriti sa implicati si ginecologii in activitatile AMSR?
Ginecologii trebuie sa-si schimbe conceptiile! De exemplu, ginecologii abordeaza incontinenta urinara in primul rand chirurgical. Or, incontinenta, pierderea de urina la femeie nu este o problema chirurgicala, ci una de diagnostic. Am luat legatura, zilele trecute, cu un ginecolog din Bucuresti, sef de clinica, pentru o colaborare: sa calculeze scorul FSFI (female sexual functioning index) la pacientele internate pentru diverse probleme. Raspunsul a ost “Foarte bine, in sfarsit ceva pentru femei, in spitalul acesta nu se ocupa nimeni de femei!” – femeia vazut din punctul de vedere al sexualitatii feminine este o provocare extraordinara! Vorbim, de exemplu, despre metode de contraceptie. Acestea nu tin de sexualitate, cat de ginecologie, dar au impact asupra sexualitatii, o femeie care se elibereaza de frica sarcinii ar un comportament sexual mai activ. Sexualitatea este un mare “cuib de viespi”, depinde cum il zgandari si depinde unde ajungi...

Continuati pe un drum care, din start, s-a anuntat foarte anevoios...
Chiar furtunos! Exista cerere, dar asta din cauza pacientului. Pacientul a aflat, a inteles ca exista oameni cu care poate discuta problemele sale de dinamica sexuala. AMSR a initiat, anul trecut, o serie de ateliere pentru medicii de familie. Interesul exista si oamenii au nevoie de informatie.

La Conferinta AMSR din 2006, eveniment prezentat pe larg in paginile “Vietii medicale”, au fost prezenti foarte multi medici de familie.....
A fost “overbooked”! Acum, la Timisoara, singura restrictie pentru numarul de participanti va fi numarul de locuri al salii....

Ce pregatiti pentru participantii la Conferinta AMSR 7?
Reuniunea de la Timisoara nu va acoperi nici pe departe toata problematica. Vor fi mai multe discutii, ateliere, vor fi prezenti invitati din partea Societatii Europene de Medicina Sexualitatii, care vor desface pe segmente cateva aspecte... de exemplu, in Romania nu se vorbeste deloc despre deficitul de testosteron al femeii. “Cum, testosteronul care e hormonul barbatului?”... Nu e adevarat... Ca sa poti discuta despre o disfunctie sexuala, trebuie intai femeia sa fie interesata de sexualitate, una este interesul primar, al impulsiunilor sexuale, si alta este cel bazat pe educatie. Reuniunea se vrea un semnal de deschidere, ca aceasta problematica este abordata modern in Romania. Este nevoie de informatie, este nevoie de educatie, si femeia poate avea disfunctii sexuale. Lucrurile sunt extrem de complicate si nu se rezuma doar la o evidentiere, trebuie sa oferim si rezolvari. Abordarile sunt multiple: endocrinologica, pentru ca femeia este hormonal altfel, ginecologica, a femeii in premenopauza, apoi o conferinta realizata de un invitat strain cu multa experienta in domeniu, legata de durerea generatoare de disfunctie sexuala – dispareunie si vaginism, subiecte pe care le vom lega de patologia curenta, terapia cu testosteron in postmenopauza – hormonul sexual al femeii in postmenopauza, cel care da drive-ul sexual. Vom organiza si o serie de cursuri legate de obezitate, dismetabolisme, psihosomatica feminina, dorim sa punctam cateva lucruri, practic sa deschidem cateva sertare de patologie reala, cuantificabila, corelate cu tulburari functionale de sexualitate... Nu vom neglija nici problemele barbatilor, unul din subiecte va fi hipogonadismul la barbat. Disfunctia erectila va fi privita din perspectiva cuplului, adica lasam deoparte teoria si ne concentram pe practica medicala curenta. Dorim sa se inteleaga ca toata aceasta abordare trebuie facuta in echipa. Vrem sa schimbam atitudinea, sa nu mai fie un refuz din partea lumii medicale pentru o problema de sexualitate, aceasta sa devina o chestiune normala. O atmosfera de normalitate pe probleme de sexualitate.

A aparut in “Viata medicala”, nr. 11 / 16 martie 2007